blogul lui Conerth

În noaptea ce patrunde în aşternutul meu Sunt vise şi suspine şi temeri tot mereu În umbra mângâierii, amăgitor alean Un gand îmi taie somnul şi mi-l aruncă-n van.     Eu mă trezesc desculţă pe-un drum fără sfârşit Pe care duce toamna, banal, rostogolit, Păcate, ani şi gânduri lăsate printre ploi De muritori sătui [...]

Păşeşte încet şi stai mai aproape Anii-au trecut şi teama-i mai mare Într-o zi mă voi duce departe pe ape Unde nu mai eşti tu şi nu mai e soare.   Vorbeşte-mi în şoaptă şi cheamă-mă noaptea Prin camere reci de hoteluri străine O candelă-aprinde şi lasă-mă-n cartea Fricii de mine şi iubirii de tine. [...]

Vieţile voastre complicate zi de zi Nu vă lasă nici să respiraţi Banala întrebare de a fi E -un joc ce zilnic tot îl refuzaţi.   Gândurile voastre controlate De alţii, de cuvinte şi de legi N-au loc în stropul meu de libertate Şi nu se văd în toamnele prea reci.   Vă macină canoane [...]