sfârşitul nu-i aici…

Zillele trecute citesc într-un site că o prezentatoare de la tv-ul ăla turcesc ia 12.000 de euro pe lună salariu.Am început să sap mai adânc şi am descoperit că faimoşii noştri jurnalişti şi prezentatori ajung cu salariile până spre 50.000 de euro pe lună. În România cea ” Land of choice „. Nu contest meritele pe care le au aceşti mamuţi(ani) din punct de vedere al rating-ului pe care-l aduc postului, numai că în convulsia existentă în media, este strigător la cer cum nişte fufe si filfinzoni încasează echivalentul pe o lună a 10 profesori cu toate gradele şi cu o vechime respectabilă în învăţământ. În timp ce cadrele didactice ies în stradă să-şi ceară drepturi şi bani pentru ceea ce fac, troglodiţii tv-show-rilor folosesc acelaşi lexic de 100 de cuvinte şi bâşbâiesc prostii spre deliciul poporului.

Că aici vroiam să ajung. Nu e nevoie de dascali spre a educa tâmpenia embrionară a copiilor, spre a nu-i transforma în cretini care la fiecare două cuvinte fac un dezacord gramatical şi la fiecare frază nu folosesc mai mult de şapte părţi de vorbire.  Şi de ce să-i  plătească  statul, dă-i naibii că de-asta sunt profesori. Să-i înveţe pe copii !

Se spune că banii pe care-i primesc junghiurile astea de cateva mii de euro, reprezintă cotă din rating-ul pe care-l aduc postului de televiziune. Ceea ce reiese clar e gradul de cultură  a consumatorilor care suntem noi! Precum de multe sunt prostiile lipsite de valoare culturală debitate de ei,  pe-atat de vizionate sunt de bunul meu popor de şomeri, casnice si patroni de boutiqe-uri.

La ora asta profii iau vreo 200 de euro în mană pe lună. Au ieşit în stradă poate pentru încă vreo cincizeci în plus. Dacă le-or da. În schimb gurile sparte care ne delectează pe la te miri ce emisiuni, continuă seria miilor de euro, bani spălaţi de vreun turcaleţ sau vreun securist prin producţia de spectacol. E strigător la cer, inechitabil, nedrept şi distructiv. Numai că sfârşitul nu-i aici! Licenţele şi masteratele pentru care ne mâncăm nervii şi sănătatea le vom vinde curând pe o caserolă de carne sau un sac de cartofi. Că tot nu mai are la ce să ne folosească.

Bătrânii noştri aveau un proverb. Omul fără învăţătură e ca pământul fără udătură. În ăst’ deşert al zădărniciei ne tragem crucea. Iar în jurul ei dănţuiesc maneliştii şi borfaşii cărora li s-a dat pe mâna cultura naţională.


2 răspunsuri la “sfârşitul nu-i aici…”

  1. Daca statul ar avea profesori atit de buni si materie foarte buna, ar avea rating, si mai multi oameni ar fi multumiti. Dar interesul statului nu este sa scoata oameni educati, ci oameni care pot fi manipulati.

    Atita timp cit nu renuntam la ideologia socialista, sa nu ne asteptam la alt fel de rezultate.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: