în dar de Mărţişor…

Povestea mărţisorului.

La început a fost un bănut. Apoi o ghindă, un nasture, un lemn uşor mesteşugit ori o monedă gaurită de care se legau doua fire împletite – una albă şi alta neagră.  În timp, roşul a luat locul negrului.  Iar de la monedă s-a ajuns la forme diferite, ciudate ori haioase.  Chiar şi alte cadouri sunt acum legate cu şnurul de mărţişor. Culorile, două stări sufleteşti opuse. Iniţial, şnurul avea două culori, alb şi negru, pentru că înainte culoarea neagră nu era asociată morţii, suferinţei. Mai târziu, negrul a fost înlocuit de roşu, semn al tinereţii, al frumuseţii, al vitalităţii. Roşu semnifică primăvara, asociată unui început. Mărţişorul este un simbol care marchează drama anotimpurilor.  Firele mărţişorului înseamnă două stări opuse:  întuneric- zi,  iarna-primavara, bucurie-tristeţe.

Un prag de trecere între anotimpuri.

Mamele făceau martişoarele. În trecut, mamele erau cele care făceau mărţişoarele, special pentru copii. Treptat, ele au început să fie purtate şi de fete, apoi şi de femeile mai tinere. Se purtau la incheietura mâinii drepte, la gât, ca un colier, iar bărbaţii îl puneau la caciulă ori la pălărie. Se punea şi la case, la porţi, pe acoperiş, să fie locuinţa protejată de duhurile rele ale iernii. Acum mărţişoarele se mai pun la revere. Însă în marile oraşe rar mai pot fi vazuţi oameni care să îl poarte. În schimb, îl dăruiesc şi îl primesc cu drag.

Mici superstiţii.

Există şi câteva superstiţii legate de mărţişor. De pildă, mamele, când puneau mărţişorul copilului, trebuiau să aibă mare grijă să nu fie văzute de femeile însarcinate. Se consideră că viitoarea mama va naste un copil pătat pe faţă. O altă credinţă populară vorbeşte despre faptul că mărţişorul are proprietatea de a-l apara pe purtător de diferite boli. Copilul trebuie să fie rumen la faţă şi să nu aibă pete de la vânt. Pentru asta trebuia să poarte marţişorul. Şi fetele, se spunea, erau aparate de razele soarelui de către mărţişor, să nu se bronzeze. Există credinţa că mărţişorul păzeşte de razele orbitoare ale soarelui. Firele mărţişorului trebuiau neapărat împletite pentru ca nodurile sau împletiturile ţin ghinionul în loc, iar cine purta mărţişor nu se îmbolnăvea peste vară.

O altă superstitie este legată de “babe”.

De pe 1 până pe 9 martie, se alege o zi din acest interval, o “babă” adică. Cum va fi vremea în acea zi, aşa îi va merge tot anul celui care şi-a ales-o.Până când se poartă? Mărţişoarele se daruiau, se primeau şi se purtau până când se zărea primul arbust înflorit. Atunci se prindea mărţişorul pe o ramurică înflorită ori pe un trandafir. Alţii purtau mărţişorul până ce soseau berzele, când îl aruncau dupa ele, spunând: “Na-ţi negretele şi dă-mi albetele!”.  În unele zone se purta până la Florii, în altele până de Sfantul Gheorghe sau până la Armindeni, de 1 mai. De fapt, se poartă până când întreaga natură se revigorează, până dăm jos hainele groase.Cu moneda de la mărţişor se cumpară vin roşu, care se bea pe iarbă, de Armindeni, ca oamenii să fie sănătoşi peste an.

Astăzi, un ritual al darului.

Astăzi, 1 Martie a devenit, în mare masură, doar un prilej de a dărui. Obiceiul mărţişorului, extrem de vechi, a căpătat astăzi conotaţii pur comerciale. E adevărat ca nu avem nici un tipar pentru mărţişor, în afară de acea monedă, însă oamenii cu gust ştiu să aleagă între mărţişoarele autentice şi kitsch-uri. Acum mărţişorul a devenit un ritual al darului, cu conotaţii de dragoste – de aici şi formele de trifoi, de inimi, de flori. Cam pe aici se învirte registrul tematic al mărţişorului de astăzi. Cert este că la inceput de primăvară simţim nevoia de mărţişor, fie că-l purtăm trei zile ori 90. A devenit un reflex cultural al românilor, chiar dacă este vorba despre un bun comercial. “Pentru că ne pasă de cei din jur! ”. Un obicei ce aparţine zonelor balcanice, mărţişorul simbolizează începutul. Dăruim mărţişoare pentru a arăta că ne pasă de cei din jur, pentru a arăta că ţinem la cineva, că iubim. E o nevoie de a ne încadra în normalitate. Dacă nu se primesc mărţişoare, mai ales femeile, se întreabă dacă e vreo problemă. Ce trebuie să facem de 1 Martie? Indiferent că suntem bărbaţi sau femei, tineri sau bătrâni, 1 Martie trebuie să ne prindă curaţi şi îmbracati în straie de sărbătoare. Întâmpinăm venirea primăverii, un nou început, care poate să fie mai frumos, mai bogat, mai puternic. De Mărţişor, acum, nu mai există decat o singură regulă – aceea de a dărui. Dacă la începuturile mărţişorului cea care îl daruia era femeia cea mai batrână din casă, iar cel care îl primea – copilul, acum nu se mai ţine cont de această regulă. Ne-am obişnuit însă ca bărbaţii să dăruiască femeilor, iar copiii – celor mai în vârstă. Doar în unele zone din Moldova – în nord – fetele dăruiesc băieţilor, urmând ca ele să primească daruri de 8 Martie. Însă, indiferent cine dă şi cine primeşte, un lucru este cert: începutul primăverii este şi va rămâne un prilej de a dărui, de a arăta celor din jur ca ne pasă de ei.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

more about „Vivaldi – 4 Seasons (Spring)„, posted with vodpod


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: