rânduri pentru Barbălată

cu faţa lui de Moş Craciun

şi ochii blânzi ca de poveste

prin viaţa asta a trecut

umil şi trist şi nu mai este.

la comeseni s-a închinat

odată îşi ţinea drept mâna

hrănea popoare de clienţi

cu ziua şi cu săptamâna.

mult mai târziu copilărit

s-a-ntors la unica iubire

un câine şi-un toiag în plus

şi-o clipă mută de uimire.

cutreiera cu paşi mărunţi

asfaltul dintre tomberoane

anii treceau şi mintea sa

se-amesteca printre claxoane.

e Barbălată-l ocărau

copiii de-l vedeau pe stradă,

el cocârjat de-atâtea tăvi

dorea ca nimeni să nu-l vadă.

de sărbători îi dam în dar,

un cozonac cu nuci şi unt

mânca din el şi suspina

de-o amintire de demult.

veni o zi când năruit

de-atâtea griji şi de nevoi,

pe Barbălată l-am pierdut

de printre şi de peste noi.

de prin gunoaie într-o zi

bătrânul ne ură drum bun,

şi-n urma lui lăsă prin bloc

miros de mort şi de nebun.

aşa pleca-vom într-o zi

din tot marasmul ăsta prost,

străini de tot ce am făcut

şi anonimi de tot ce-am fost.

Azi 21 septembrie a murit Barbălată. La 6.30 de dimineata urlau sirenele SMURD, Pompierii, Politia Comunitara şi cei de la Descarcerare. L-au gasit printre gunoaie prin casă. Săptămâna trecută, mai exact joi, bătrânul aruncase din casă televizorul. Acesta a nimerit conducta de gaz a blocului. Puteam sări în aer foarte simplu, la doar o scânteie distanţă.

Barbălată nu a avut copii. Nici neamuri. Îşi făcuse în casă un depozit de mobilă veche şi gunoaie. Le-a luat cu el pe lumea cealaltă. Singurii care-l plăngem suntem noi, cei care citim sau primim acest mesaj.

Barbălată a fost bucătar la fostul hotel Ambasador. Undeva, candva! Unii l-au urât pentru mizeria în care trăia, alţii l-au iubit pentru felul în care era . Simplu si instinctual. Din mâna lui au mâncat buni şi răi ai lumii ăsteia. Nu cred că-l plânge cineva. Poate o lacrimă să cadă pe scara blocului în care Barbălată şi-a dat sfârşitul. ” Să traiţi !” mă saluta omul ghenelor de gunoi. Miroase a moarte scara mea. E ultimul semn lasat de Barbălată. Aşa îl chema. Voi sunteţi pomenirea acestui anonim. Sunteţi cei aleşi şi unici martori ai plecării lui Barbălată dintre vii. Fiţi buni şi drepţi!  Dumnezeu să-l ierte!


2 răspunsuri la “rânduri pentru Barbălată”

  1. […] Rânduri pentru Barbălată Tue Sep 21, 2010 23:22 pm cu faţa lui de Moş Craciun şi ochii blânzi ca de poveste prin viaţa asta a trecut umil şi trist şi nu mai este. la comeseni s-a închinat odată îşi ţinea drept mâna hrănea popoare de clienţi cu ziua şi cu săptamâna. mult mai târziu copilărit s-a-ntors la unica iubire un câine şi-un toiag în […] […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: