O vară de cuvinte

IMG_1707Văd că ai uitat să mai zâmbești
Iar mie moartea îmi tot dă târcoale
Nu mă mai vezi atunci când mă privești
Cuvintele se pierd în gânduri goale.

Trăim ca între paturi de spital
Și cad pereții-n sufletele noastre
Prin vene curge doar extraveral
Văd stele albe, verzi și stele-albastre.

Cad ploi ce ne îneacă depresiv
Pe străzi, șuvoaie lacrimile toate
Mă-ntreb și mă implor acuzativ
Cine mă cheamă și mă strigă-n noapte.

Timpul s-a scurs, nisipul în mărgele
Se-așează azi pe ochii tăi, pe mâini
Anii dispar în valurile grele
Și ne topesc în mii de săptămâni.

În vara mută soarele mă arde
Și obosesc de-atâta rug aprins
Mi-e dor să aruncăm pe străzi petarde
Ca doi copii cu cerul ce i-a nins.

Cuvintele cât toate mi-au rămas
Le iau și-ți fac din ele un altar
Când poți, să te oprești măcar un ceas
Din tine să îmi lași într-un pahar.

Culorile se pierd în tonuri pale
Lumina scade, perspectiva-i vagă
Padurea lasă-ntre copaci o cale
Spre haita ce încearcă să m-atragă.

Îmi ești o terapie intensivă
Perfuzii de iubire de-o să-mi pui
O-i naviga pe-o targă în derivă
La tine-n suflet să trăiesc haihui.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: