un drum, o mare și-o noapte de toamnă
trec și încerc să cred că e bine
poate mai potrivit s-ar nimeri
să ancorez pe țărmul de lângă tine.
de când pasul tău bântuie parcul
te aștept privind cum zilele trec
amintirile vin într-o seară rebelă
și trenuri mă pierd în noapte când plec.
cred că timpul mă fură la noapte
dacă vrei să-mi mai spui un cuvânt
vreau săutul tău să m-alunge
pe tărmul snopit de ploaie și vânt.
aș vrea să pot să aduc înspre tine
autumnal să ridic frunze și vânt
dintre toți să mă alegi doar pe mine
marinarul tău pe pământ.
nu am uitat nimic niciodată
când tropot de cai la mare se aud
visez că te prind în brațe prin valuri
și șoaptele tale stau și le-ascult.