un drum, o mare și-o noapte de toamnă

trec și încerc să cred că e bine

poate mai potrivit s-ar nimeri

să ancorez pe țărmul de lângă tine.

de când pasul tău bântuie parcul

te aștept privind cum zilele trec

amintirile vin într-o seară rebelă

și trenuri mă pierd în noapte când plec.

cred că timpul mă fură la noapte

dacă vrei să-mi mai spui un cuvânt

vreau săutul tău să m-alunge

pe tărmul snopit de ploaie și vânt.

aș vrea să pot să aduc înspre tine

autumnal să ridic frunze și vânt

dintre toți să mă alegi doar pe mine

marinarul tău pe pământ.

nu am uitat nimic niciodată

când tropot de cai la mare se aud

visez că te prind în brațe prin valuri

și șoaptele tale stau și le-ascult.